Statisticile confirmă creşterea de la an la an, atât a numărului de sinucideri cât şi al infracţiunilor criminale.

Deşi există o literatură foarte bogată privind cele două forme de anomie socială, încă nu există un instrument eficient care să permită identificarea corectă a intenţiei suicidare sau criminale (conform modelului intenţional al lui Karl Raymund Popper) într-o fază care să-i faciliteze psihologului intervenţii în scopul prevenirii acestor fenomene.

Am construit, pe baza principiilor măsurării cuantice şi a ştiinţelor morfogenetice un instrument prin care încercăm să răspundem acestei cerinţe. El pune în evidenţă configuraţia suicidară sau criminală cu gradul de risc cel mai ridicat.
Aspectele luate în discuţie pentru configuraţia suicidară sunt:
- instinctul de autoconservare
- speranţa
- elanul vital
- presentimentul morţii
- cenzura morală.
Aspectele luate în discuţie pentru configuraţia de tip criminal sunt:
- instinctul de autoconservare
- tendinţa de ignorare a normelor sociale
- nevoia refulată de a fi erou
- trebuinţa de violenţă
- cenzura morală.
Se obţine:
a) configuraţia de comportament iraţional până în momentul testării
b) gradul intensităţii comportamentului iraţional până în momentul testării
c) configuraţia intenţiei de comportament iraţional în funcţie de diferite tipuri de situaţii
d) gradul intensităţii intenţiei de comportament iraţional
e) gradul de autocenzură morală a subiectului.

Varsta subiectului: peste 14 ani.
Timp de aplicare: 5 min